Staţiunea Călan Băi

Băile Aquae se află pe maulul stâng al râului Strei, la altitudinea de 230 m deasupra nivelului mării. Ele sunt situate la cca 2 km N de oraşul Călan, pe şoseaua DN 66 (respectiv E 79). Ca urmare a înălţimii mici a dealurilor ce înconjoară Băile, la răsărit se pot vedea Munţii Sebeşului, spre nord Munţii Metaliferi, spre apus Munţii Poiana Ruscă, iar spre sud Munţii Retezat, cu piscurile cele mai înalte Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508m) şi Retezat (2482m), acoperite aproape 9 luni pe an, cu zăpadă.

Este probabil, că aceste ape tămăduitoare ale băilor, să fi fost folosite înainte de ocupaţia romană, deoarece, pe aceste meleaguri au trăit dacii, iar aşezarea s-a numit Idata. De aceste Băi este legată şi legenda celor Trei zâne surori, în care se povesteşte cum cele trei zâne şi-au pus priceperea la lucru, pentru a vedea care dintre ele sunt mai de folos omenirii. Zâna cea mică iubea artele şi stăpânea taina tămăduirii bolilor şi fiind mai înţeleaptă străbătuse munţii şi văile până a găsit un izvor cu apă fierbinte, dătătoare de sănătate. Ea a săpat o scăldătoare pe care a pus-o în grija unei tămăduitoare din munţii Daciei.

După ce săvârşiră lucrările, zânele începură a aştepta preţuirea oamenilor.

Cu vremea oamenii începură a căuta băile tămăduitoare, alinându-şi suferinţele. Vestea izvoarelor străbătu până departe. Se povesteşte că însuşi marele Decebal cobora din cetatea sa pentru a-şi întrema trupul ostenit în atâtea războaie.

Anii au trecut, s-au făcut secole şi lumea s-a tot primenit în aceste ape tămăduitoare.

Izvoarele termale de la Aquae erau cunoscute, ele fiind însemnate pe harta Tabula Peutengeriană printr-un desen special format dintr-o clădire cu curte centrală. Acest semn de pe hartă indică băi termale importante.

Băile au fost foarte cunoscute şi utilizate de către romani, de unde şi denumirea latină de aqvae (Apele), existenţa lor fiind atestată de inscripţia GENIO PAGI AQUAENSIS, ce se află pe o piatră din altarul bisericii de la Streisîngeorgiu, cât şi de inscripţiile cu caracter votiv pe care cei vindecaţi le puneau în cinstea zeilor. Inscripţiile, puse de bolnavi sau de cei care vizitau Băile, sunt adresate zeilor vindecători Hercule, Aesculap, Nimphe, Mitras sau invocă zeul de casă, cum ar fi Silvanus.

Bazinul roman se mai poate vedea şi astăzi, este săpat în stâncă, are perimetrul de cca 94 m, lungimea de 14,2 m, lăţimea de 7,5 m şi adâncimea de 4 m. El (numit popular lingura) este alimentat de trei izvoare care ţâşnesc din fundul bazinului. Scurgerea apei se face printr-un jgheab săpat în piatră.

Acest Izvor al romanilor a fost decolmatat şi încă mai produce. Apa acestor izvoare se menţine la o temperatură de 23 24o C.

Utilizând cele şapte izvoare captate în zilele noastre, în zonă s-a dezvoltat o microstaţiune cunoscută nu numai pe plan local.

După punerea în funcţiune, în 1980 a celui de-al treilea furnal, apoi a fabricii de aglomerat şi a cocseriei, peste Băi ploua cu funingine, cenuşă şi praf de cărbune.

Colmatarea izvoarelor termale în bazine şi intensa poluare a zonei cu funingine de la Combinatul Siderurgic Călan au determinat decăderea acestei staţiuni.

În anul 1995 activitatea a fost reluată de către S.C. Metaloterm S.R.L. Călan, deschizându-se noi perspective staţiunii.

În prezent apa termominerală a sondei 4371 H este utilizată în cinci bazine din care unul este acoperit. Temperatura apelor este cuprinsă între 27 - 29o C. Apa scoasă de sondă este termominerală, bicarbonată, clorurată, calcică, sodică, magneziană cu o culoare galben roşiatică, indicând un conţinut sensibil mai ridicat de fier (în mg % la 1 kg apă: 63,3HC  ; 4,5 Cl 7,6 Na+ 11,3 Ca ++ 38,1 Mg ++ 0,51Fe ++ 3,5 S).

Efectele terapeutice ale acestor ape termale sunt folosite în tratamentul reumatismului degenerativ, spondiloza, artroză, poliartroză, reumatismului extraarticular (tendinoză, tendomioză, tendoperiostoză, periartritis humeroscapularis), bolilor reumatice inflamatorii (stări dureroase ale încheieturilor), a unor boli de piele şi a neurasteniei.

În prezent staţiunea are un restaurant de 125 locuri, terase, 14 căsuţe cu câte 2 locuri, locuri de joacă pentru copii, teren de tenis, teren de volei, spaţiu mare pentru parcarea autoturismelor. În jurul bazinelor sunt 20 cabine şi duşuri, discotecă în aer liber.

Zona fiind bogată în vestigii istorice, de la Băile Aquae se pot face excursii la: Biserica de la Strei (5 km), Biserica de la Streisîngeorgiu (4 km), Mănăstirea Prislop (20 km), Biserica şi Castelul de la Sîntămăria Orlea (27 km), Biserica de la Densuş (39 km), Castelul Corvineştilor (16km), Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ Haţeg (18 km), Peştera Cioclovina (18km), Piatra Roşie ruine din complexul cetăţilor dacice (25 km).